Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Să protejăm resursele de apă prin gestionare durabilă

Published on: Sat, 05/18/2019 - 08:40
Press Release Type: 

Fiecare om depinde de o sursă de apă. Apa este un izvor etern al vieții, Apa este viata. Organismul uman este alcătuit în proporție de 60-70% din apă; 75% - compoziția creierului; 80% - compoziția celulelor sangvine.

 

Apa i-a dat omului resurse de trai: alge, pești, mamifere acvatice, unele săruri minerale, pescuitul fiind una dintre primele îndeletniciri ale omului.

Omul a folosit forța Apei, construind la început instalații primitive, folosindu-le ulterior ca mijloc de transport și sursă de energie electrică.

 

 

Acest bun de valoare inestimabilă ca resursă naturală se găsește în ,,trezoreria naturală” a fiecărui stat.

Teritoriul Republicii Moldova este traversat de peste 3600 rîuri, rîulețe și pîraie permanente sau temporare cu o lungime de peste 16 mii km, 90% dintre care au o lungime mai mică de 10 km și numai 9 depășesc lungimea de 100 km.

 

Rețeaua hidrografică a Republicii Moldova este constituită din aproximativ 4 899 fîntîni arteziene, circa 176 412 fîntîni cu alimentare din apele freatice și 4 416 lacuri naturale și bazine artificiale cu suprafața de 39 943,4 ha.

 

Cele mai importante artere acvatice ale Republicii Moldova sunt rîurile mari Nistru (652 km), Prut (695 km) si Raut (286 km), cu un volum total de apă mediu multianual de curgere de circa 13,6 km3 pe an şi suprafaţa bazinelor 19070 km2 şi 7990 km2. Cele mai mari lacuri naturale sunt situate pe cursul rîului Prut (Beleu – 9,5 km2, Dracele – 2,65 km2, Rotunda – 2,08 km2, Fontan – 1,16 km2), fluviului Nistru (Bîc – 3,72 km2, Roş – 1,6 km2, Nistru Vechi – 1,86 km2). Cele mai mari bazine artificiale: Costeşti – Stînca pe rîul Prut (59,0 km2), Dubăsari pe fluviul Nisru (67,5 km2) şi Ghidighici pe rîul Bîc ( 6,8 km2 ). Această reţea de bazine acvatice asigură aprovizionarea cu apă potabilă şi tehnică, pentru irigaţie, navigaţie şi în alte scopuri.

 

Populaţia şi ramurile economiei naționale pun o amprentă evidentă asupra calității resurselor de apă din țară prin principalele surse de poluare:

– scurgerile apelor meteorice de pe teritoriile ocupate de gunoiști, stații de alimentare cu combustibil, diferite depozite, cîmpuri agricole, șeptelul casnic, suprafețe neamenajate ale diferitor întreprinderi în funcțiune sau staționare;

– deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul casnic, ele fiind evacuate în haznale neimpermiabile și în cursuri de apă naturală;

– evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din sectorul casnic și industrial etc.

 

Conform funcțiilor de bază Agenția de Mediu, prin intermediul Laboratorului de Referință de Mediu efectuează monitoringul calității apei. Sunt efectuate observaţii sistematice asupra calităţii apelor de suprafaţă în 72 secţiuni de monitoring, amplasate pe 34 rîuri mari şi mici, 6 bazine de acumulare şi 2 lacuri naturale. Sunt analizaţi 72 parametri hidrochimici (indicatori fizico-chimici, indicatori ai regimului de oxigen, elemente biogene, metalele grele, poluanţii organici, pesticidele organoclorurate şi hidrocarburi poliaromatice) şi 6 grupe de elemente hidrobiologice (fitoplancton, inclusiv clorofila „a”, zooplancton, fitobentos, macrozoobentos, macrofite şi microbiologie acvatică), în conformitate cu directivele europene.

 

În conformitate cu Acordul bilateral dintre Republica Moldova şi România (Administraţia Naţională „Apele Române"), se efectuează investigaţii asupra calităţii apei r. Prut în 7 secţiuni de monitoring, stabilite de comun acord, după 24 indicatori hidrochimici.

 

La fel, conform Acordului bilateral dintre Republica Moldova şi Ucraina, se efectuează investigaţii comune şi schimbul reciproc de informaţii cu privire la calitatea apei r. Prut şi fluviului Nistru în 3 secţiuni transfrontiere.

 

În context transfrontalier s-a estimat că, calitatea resurselor de apă și a resurselor biologice acvatice a fluviului Nistru sunt afectate în mare măsură și de activitatea Complexului hidroenergetic Nistrean care are un impact negativ pe tot cursul fluviului Nistru în aval de CHEN prin scăderea debitului apei aproape cu 2/3, prin schimbarea regimului termic al apei în porțiunea transfrontalieră a Nistrului, mai jos de CHE-2 (barajul de la Naslavcea); stării structurale a fluviului, marcat de înierbarea albiei fluviului, ceea ce este un indicator de transformare a lui treptată în mlaștină; înrăutățirea condițiilor de trai pentru macronevertebratele sensibile la poluare, ceea ce este un indicator de înrăutățire a calității apei fluviului; dispariția unor specii prețioase de pești etc.

 

În vederea respectării prevederilor Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 25 februarie 1991) și a Protocolului privind evaluarea strategică de mediu (Kiev, 21 mai 2003) a Convenției privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontiere și a lacurilor internaționale (Helsinki, 17 martie 1992), se duc negocieri între partea moldavă și ucraineană referitor la impactul negativ adus fluviului Nistru în urma demarării lucrărilor de construcție a 6 hidrocentrale noi și extinderea Complexului hidroenergetic Nistrean prin construcția adițională a încă 3 turbine.

 

Astfel, în perioada 4-5 aprilie 2019 s-a desfășurat ce-a de-a 2-a ședință a Comisiei privind utilizarea durabilă și protecția fluviului Nistru, creată în baza Acordului bilateral între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, semnat la Roma în 2012.

 

În cadrul negocierilor partea ucraineană a informat participanții că actualmente orice construcție nouă ce ține de acest proiect este oprită. Statul ucrainean trebuie să elaboreze un document de politici în care să fie prevăzută construcția a 6 hidrocentrale, cu evaluarea strategică de mediu a proiectului de construcție, așa cum prevede legislația Ucrainei și a Republicii Moldova, armonizată la directivele UE de rigoare.

 

Recunoașterea valorii economice a resurselor de apă stă la baza gestionării eficiente, echilibrate și durabile a acestora.

Obiectivul principal al gestionării resurselor de apă este sistemul integral unic și planificat cu acțiuni interconexe, care include apa, terenurile acoperite cu apă, zonele și fîșiile de protecție a apei, sectoarele aferente suprafeței de acumulare a apei, care influențează calitatea apei și regimul hidrologic al obiectivului acvatic, ecosistemele naturale acvatice și cele de lîngă apă, întregul complex de construcții hidrotehnice și de protecție, precum și infrastructura destinată furnizării apei (prizele de apă, conductele, stațiile de tratare a apei, stațiile de epurare a apelor uzate etc.)

 

În acest scop, prin Hotărîrea Guvernului nr. 867 din 01.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului-tip privind modul de constituire şi de funcţionare a comitetului districtului bazinului hidrografic, în temeiul prevederilor art. 10 din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, a fost aprobat Regulamentul-tip privind modul de constituire şi de funcţionare a comitetului districtului bazinului hidrografic și instituite Comitetul districtului bazinului hidrografic Nistru și Comitetul districtului bazinului hidrografic Dunărea-Prut şi Marea Neagră.

 

Conform prevederilor pct. 2 și 3 al Regulamentului menționat mai sus, Comitetele districtelor bazinelor hidrografice sunt structuri consultative, independente în exercitarea atribuţiilor sale, care au competenţe de a participa la activităţile de gestionare eficientă a resurselor de apă şi care se conduc, în activitatea sa, de prevederile legislaţiei naţionale, de cerinţele tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi de prezentul Regulament.

 

Scopul Comitetelor este de a asigura colaborare eficientă între autorităţile teritoriale de gestionare a apelor, autorităţile administraţiei publice locale, utilizatorii de apă din districtul bazinului hidrografic respectiv, beneficiarii serviciilor de gestionare a apelor, reprezentanţii instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi organizaţiile neguvernamentale locale cu profil de protecţie a mediului.

 

Gestionarea resurselor de apă după principiul de bazin hidrografic are ca obiectiv asigurarea durabilă a populaţiei şi ramurilor economiei naţionale cu volumele necesare de apă şi de calitatea respectivă şi, de asemenea, evacuarea în regim de siguranţă a apelor de viitură.

 

După cum s-a enunțat, unul din obiectivele gestionării resurselor de apă este planificarea acțiunilor interconexe.

Astfel, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 prin Hotărîrea Guvernului nr. 814 din 17.10.201 cu privire la aprobarea Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru a fost aprobat Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru.

 

Planul are drept obiective: prevenirea deteriorării ulterioare a stării apelor de suprafaţă şi subterane; protecţia și îmbunătăţirea stării corpurilor de apă de suprafaţă; reducerea progresivă a poluării din surse punctiforme şi difuze a resurselor de apă de suprafaţă şi a celor subterane.

 

Planul de gestionare plasează în prim-plan următoarele probleme majore de mediu identificate în Districtul Nistru:

a) poluarea cu substanțe organice provenite din deversările de ape uzate neepurate, care afectează flora și fauna acvatică, și starea apelor în ansamblu;

b) poluarea cu nutrienți care se manifestă în eutrofizarea apelor ca urmare a deversării apelor uzate neepurate corespunzător, practicilor agricole și industriale neprietenoase mediului și neadaptate noilor cerințe;

c) poluarea cu substanțe prioritare, care includ micropoluanți organici, metale grele, alături de pesticide, care cauzează probleme și în concentrații mici;

d) alterările hidromorfologice, care includ schimbarea cursului natural al rîului, deconectarea zonelor umede, schimbarea regimului hidrologic al rîului, deteriorarea diversității biologice acvatice, toate avînd un impact considerabil asupra mediului acvatic;

e) poluarea apelor subterane drept urmare a gestionării iresponsabile, neconforme cerințelor, care se manifestă prin lipsa lucrărilor de recondiționare, a zonelor de protecție și abandonarea în stare nesigilată a sondelor și fîntînilor arteziene și expunerea lor directă riscului de poluare.

 

Planul de Gestionare a Districtului Bazinului Hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră (PGDBH) a fost aprobat de Guvern la data de 3 octombrie 2018.

Scopul documentului este de a asigura protecția și îmbunătățirea stării resurselor de apă de suprafață și subterane, gestionarea durabilă a resurselor de apă în cadrul districtului bazinului hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră.

 

Planul este adresat tuturor autorităților responsabile de gestionarea apei: Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenției „Apele Moldovei”, Serviciului Hidrometerologic de Stat, Agenției Naționale de Mediu, Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale, autorităților publice locale, utilizatorilor de apă, sectorului neguvernamental și include o caracterizare generală a bazinului hidrografic, evaluarea stării apelor de suprafață și a celor subterane; principiile de identificare și delimitare a corpurilor de apă de suprafață (rîuri și lacuri) și a celor subterane. O componentă cheie a PGBH reprezintă analiza principalelor presiuni și impactul acestora asupra corpurilor de apă.

 

Următoare ședință a Comisie Nistrene este planificată pentru luna octombrie 2019 şi va avea loc la Chișinău.

Articolul 2 al Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, stabilește că ,,Părţile vor lua, individual sau împreună, toate măsurile adecvate şi eficiente pentru prevenirea, reducerea şi controlul impactului transfrontieră negativ semnificativ, pe care activităţile propuse îl produc asupra mediului”.

 

Legislația în domeniu:

1. Legea privind protecția mediului înconjurător nr. 1515-XII din 16.06.1993.

2. Legea nr. 440-XIII din 27.04.1995 cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă.

3. Legea apelor nr. 272-XVI din 23.12.2011

4. Legea nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare;

5. Legea nr. 536 din 25.02.1998 cu privire la activitatea hidrometeorologică;

6. Legea nr. 1102 din 06.02.1997 cu privire la resursele naturale;

7. Legea nr. 171 din 09.07.2010 cu privire la asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţie;

8. Strategia de alimentare cu apă și sanitație pentru anii 2014-2028;

9. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 325-XV din 18.07.2003 privind aprobarea Concepţiei politicii naţionale în domeniul resurselor de apă;

10. Hotărîrea Guvernului nr. 751 din 05.10.2011 cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020;

13. Hotărîrea de Guvern nr. 950 din 25.11.2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind cerințele de colectare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisaruri de apă pentru localitățile urbane și rurale;

14. Hotărîrea Guvernului nr. 977 din 16.08.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor;

 

Convenții internaționale

1. Convenția cadru a ONU cu privire la schimbarea climei (New-York, 9 mai 1992);

2. Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier (Espoo, 25 februarie 1991) și Protocolul privind evaluarea strategică de mediu (Kiev, 2003);

3. Convenția privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale (Helsinki, 17 martie 1992);

4. Protocolul privind Apa și Sănătatea la Convenția CEE a ONU (Convenția de la Helsinki 1992);

5. Convenția privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industrial (Helsinki, 17 martie 1992);

6. Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională în special ca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar, 2 februarie 1971);

7. Convenția privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 5 iunie 1992);

8. Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Sofia, 29 iunie 1994)

 

Acorduri bilaterale

1. Acordul între Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului al Republicii Moldova, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul Mediului şi Resurselor Naturale al Ucrainei privind cooperarea în zona formată din ariile naturale protejate ale Deltei Dunării şi Prutului de Jos, (5 iunie 2000, Bucureşti);

2. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru, semnat la Roma la 29 noiembrie 2012;

3. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind gestionarea în comun a apelor transfrontaliere, 23 noiembrie 2003;

4. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperare pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării;

5. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în Rîul Prut şi în lacul de acumulare Stînca – Costeşti (01 august 2003, Stînca - Costeşti).

 

Apa ca resursă naturală, limitată în volum şi calitate, este extrem de importantă pentru economia şi sfera socială la nivel naţional, regional şi internaţional. Este, în acelaşi timp, o resursă regenerabilă, fiind supusă unui proces de reîmprospătare, ca urmare a unui circuit natural. De aceea, resurselor acvatice trebuie să li se creeze condiţii pentru asigurarea acestui circuit natural.

 

Domeniul, ce ţine de protecţia resurselor de apă şi asigurarea calităţii lor, este în strînsă corelaţie cu cel al sănătăţii şi reducerii maladiilor asociate de apă.

 

În scop informativ și de conștientizare, dorim să îndemnăm pe fiecare cetățean, ca în agitaţia vieţii cotidiene, să medităm asupra faptului, că toate formele de viaţă cunoscute depind de apă.

„Apei îi datorăm mulţumiri, recunoştinţă veşnică: ca cel mai magnific dar al lumii!” (Antonie de Saint-Exupéry)