Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Revista presei: Doar trei țări s-au conformat termenului limită al Acordului de la Paris

Cover Image: 
Body: 

 

9 februarie a fost ultima zi pentru adoptarea și prezentarea unei noi strategii climatice stabilite prin Acordul de la Paris - Contribuția Națională Determinată (CND).

 

Numai Insulele Marshall, Surinam și Norvegia au făcut față sarcinii, dar se așteaptă ca până la sfârșitul anului mai mult de 100 de tari le vor alătura.

Acordul de la Paris a fost adoptat în februarie 2015, îndemnând țările lumii să oprească încălzirea globală cu 1,5-2,0 ° C în comparație cu nivelul preindustrial.

Apoi, 200 de state au decis să adopte noi CND pentru combaterea crizei climatice în următorii 5 ani, pînă la conferința COP26, care va avea loc în perioada 9-19 noiembrie 2020.

 

CND se actualizează odată în 5 ani, pentru a monitoriza și evalua progresele, respectiv pentru a stabili ținte mai ambițioase în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris.

Totuși, aceste CND trebuie depuse în 9-12 luni, adică ultima zi pentru depunerea planurilor a fost 9 februarie.

 

Insulele Marshall, Surinamul și Norvegia sunt singurele țări care s-au conformat. Organizatorii conferinței climatice COP26 speră ca până în noiembrie majoritatea țărilor să își prezinte planurile actualizate, în prezent 107 țări intenționează să adopte noi strategii. Ponderea totală a acestor țări în emisiile globale de gaze cu efect de seră este de 15,1%.

 

În același timp, autorii Acordului de la Paris au planificat să stabilească respectarea strictă a termenelor abia în 2025, potrivit Climate Home News. Cu toate acestea, în 2016, un număr neașteptat de țări a ratificat Acordul și a acesta a intrat în vigoare mai devreme.

 

În cadrul Forumului Economic Mondial Davos din ianuarie, activiștii climatici și-au exprimat dezamăgirea că s-a făcut atât de puțin pentru combaterea schimbărilor climatice, în ciuda promisiunilor Acordului de la Paris.

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală care presupune o abordare responsabilă şi întreprinderea de acţiuni concrete la nivel internaţional, regional, naţional şi local.

Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu ocazia Summit-ului desfăşurat la Rio de Janeiro, în 1992 („The Earth Summit”) reprezintă instrumentul fundamental pentru gestionarea acestei problematici. Adoptat la 11 decembrie 1997, Protocolul de la Kyoto consolidează semnificativ Convenția, cuprinzând angajamente individuale cu forţă juridică ale Părţilor cuprinse în Anexa I de a-şi reduce sau limita emisiile de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012.

 

Acordul de la Paris este primul acord universal, cu caracter constrângător, în lupta împotriva încălzirii globale.

 

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, adoptat la 12 decembrie 2015, în cadrul şedinţei plenare din 4 mai 2017 Ratificarea Acordului a fost susţinută unanim de către Parlament, în două lecturi.

 

La 28 ianuarie 2020 au avut loc consultările publice a Contribuției Naționale Determinată actualizată a Republicii Moldova, elaborată în conformitate cu prevederile Acordului de la Paris, cu sprijinul Proiectului EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD.

 

Prin acest document, Republica Moldova se angajează să reducă necondiționat, până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 70% față de anul 1990. În cazul în care va primi de la comunitatea internațională asistență tehnică, financiară și sprijin tehnologic (transfer de tehnologii prietenoase mediului și eficiente din punct de vedere a combaterii schimbărilor climatice), nivelul de reducere condiționat ar putea fi de până la 88% față de nivelul anului de referință (1990).

 

Deși Republica Moldova este responsabilă de mai puțin de 0,026% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, aceasta este afectată de încălzirea globală de rând cu toate țările. Prognozele arată că sectoarele cele mai vulnerabile la schimbările climatice sunt agricultura, resursele de apă, silvicultura, sănătatea, energetica și transportul, de aceea vom depune eforturi împreună cu comunitatea internațională, atât pe planul de atenuare, cât și adaptare la schimbările climatice.

 

Între anii 1990 și 2016, emisiile de GES au scăzut în Republica Moldova cu circa 68%, de la 44,9 Mt până la 14,6 Mt CO2 eq (fără contribuția sectorului forestier). Însă, după anul 2000, acestea au început să crească în medie cu 3,4% pe an, iar în ultimul deceniu, ritmul de creștere a emisiilor s-a redus la 0,12% pe an. Pentru a menține emisiile în limita angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris, e nevoie de eforturi concertate.

 

Contribuția Națională Determinată necondiționată va fi implementată prin redirecționarea investițiilor publice către activități de atenuare a emisiilor de GES, în conformitate cu Strategia Națională de Dezvoltare cu Emisii Reduse până în 2030 și Planul de Acțiuni privind implementarea acesteia, elaborată în perioada anilor 2014-2016 în cadrul Programului Global de Dezvoltare cu Emisii Reduse, implementat de PNUD în 25 de țări.

 

CND condiționată prevede sprijin financiar internațional de cca 5 miliarde dolari SUA pentru realizarea măsurilor de atenuare a emisiilor GES în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030. Totodată, un rol important îi va reveni sectorului privat, care va trebui să mobilizeze investiții în modernizarea echipamentului și utilajului de producție și în măsuri de „înverzire” a businessului.