Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Daunele cauzate de schimbări climatice au costat lumea zeci de miliarde de dolari în 2018

Published on: Thu, 06/20/2019 - 23:05
Press Release Type: 

Evenimentele meteo extreme asociate cu schimbările climatice au dus la mii de decese și au cauzat daune severe în jurul lumii în anul 2018, conform organizației Christian Aid.

 

Cele mai costisitoare dezastre asociate schimbărilor climatice au fost uraganele Florence (17 miliarde de dolari) și Michael (15 miliarde de dolari). Un studiu publicat după catastrofă a arătat că uraganul Florence a fost cu 50% mai posibil din cauza încălzirii globale, fapt constatat de cercetătorii de la Universitatea Stony Brook și Laboratorul Național Lawrence Berkeley din SUA. Ei au estimat că uraganul va aduce cu aproximativ 50% mai multe precipitații și va fi cu aproximativ 80 de kilometri mai mare în diametru decît ar fi fost în condiții climatice neafectate de activitatea umană.

 

Studiul de atribuție a fost primul de acest fel, fiind realizat înainte ca uraganul să lovească coasta de est a SUA. Studiile precedente de atribuție au analizat impactul schimbărilor climatice asupra uraganelor după ce acestea au avut loc, cum a fost în cazul uraganului Harvey, care a adus de trei ori mai multe precipitații din cauza schimbărilor climatice.

 

Oamenii de știință ezitau pînă de curînd să asocieze furtuni, incendii de vegetație sau valuri de căldură individuale cu schimbările climatice. Însă domeniul științei de atribuție s-a dezvoltat rapid, iar oamenii de știință pot observa un nivel de influență al schimbărilor climatice înainte ca dezastrul să se întîmple.

 

„Ideea că nu putem corela evenimente individuale cu schimbările climatice este învechită, nu mai este adevărată. Am atins un punct unde putem spune asta cu încredere”, a declarat pentru The Guardian Michael Wehlner, cercetător la Laboratorul Național Lawrence Berkeley din Berkeley, California.

 

Un studiu arăta că uraganele din ultimii ani au devenit mai distructive din cauza schimbărilor climatice, iar în viitor aceste evenimente ar putea căpăta proporții cataclismice.

 

În Japonia, furtunile din vara an. 2018 au cauzat cel mai grav dezastru meteorologic din ultimii 36 de ani, omorînd cel puțin 230 de oameni și cauzînd daune în valoare de 7 miliarde de dolari, urmate de taifunul Jebi, cea mai puternică furtună din ultimii 25 de ani.

 

Europa a înregistrat de asemenea fenomene meteo extreme, fiind afectată de valuri de căldură, furtuni violente și incendii de vegetație.

 

 

Oamenii de știință au arătat că valul de căldură care a afectat Europa de Vest și de Nord în vara trecută a fost de două ori mai posibil din cauza schimbărilor climatice, iar un alt studiu arăta că valul de căldură din Marea Britanie a fost de 30 de ori mai posibil.

 

„Schimbările climatice încă sunt ceva care se abordează ca fiind o viitoare problemă, mai ales deoarece știm că consecințele încălzirii climei sunt atît de devastatoare și nu vrem să înfruntăm ceea ce se întîmplă deja. Acest raport arată că pentru mulți oameni, schimbările climatice au un impact devastator asupra vieții și bunăstării lor chiar acum. Marea injustiție a dezastrului climatic este că oamenii care suferă întîi și cel mai mult, sunt săracii lumii care au făcut cel mai puțin să contribuie la criză.”, a declarat Kat Kramer de la Christian Aid.

 

Conform Organizației Meteorologice Mondiale, anul 2018 este al patrulea cel mai călduros an înregistrat vreodată. Ultimii cinci ani au fost cei mai calzi ani din istoria modernă, iar cei mai calzi 20 de ani au fost înregistrați în ultimii 22 de ani.

 

Conform cercetătorilor, anul 2019 are o șansă de 99.2% să se încadreze în lista celor mai calzi zece ani, și o șansă de 86.3% de a deveni unul dintre cei mai calzi cinci ani din istorie, luînd în considerare formarea evenimentului El Niño, care aduce secete, inundații și temperaturi ridicate și ar putea accentua semnificativ încălzirea globală.

 

Creșterea accentuată a temperaturii are consecințe în cascadă. Dispariția gheții marine expune comunitățile de coastă la furtuni și alterează biodiversitatea, oamenii găsind mai greu surse de hrană. De asemenea, comunitățile sunt amenințate de incendii de vegetație care sunt tot mai dese.

 

În Alaska există zeci de orașe care ar putea avea nevoie de relocare din cauza crizei climatice, iar majoritatea comunităților nu beneficiază de niciun fel de susținere.

Nivelul mărilor a crescut deja cu 10 pînă la 20 cm în comparaţie cu nivelele preindustriale şi se aşteaptă o creştere în continuare.

 

Pătrunderea apei saline ca urmare a ridicării nivelului mărilor va reduce calitatea şi cantitatea rezervelor de apă dulce. Aceasta este o mare îngrijorare, deoarece miliarde de oameni deja se confruntă cu probleme de acces la apă dulce. Nivelele mai înalte ale oceanelor deja contaminează sursele de apă subterană din Israel şi Tailanda, diferite state de pe insule mici din oceanele Pacific şi Indian şi Marea Caraibelor, şi în unele dintre cele mai productive delte ale lumii, astfel precum sunt: delta fluviului Yangtze din China şi delta fluviului Mekong din Vietnam.

 

Majoritatea speciilor periclitate – în jur de 25% de mamifere şi 12% de păsări – pot să dispară în următoarele câteva decenii, dat fiind faptul că condiţiile mai calde produc schimbări în păduri şi zone umede de care depind acestea, iar activitatea umană blochează migrarea acestora în alte părţi.

 

Și țara noastră este extrem de vulnerabilă la schimbarea climei.

Cu un înalt grad de certitudine a fost stabilit faptul că în Republica Moldova fenomenul schimbărilor climatice ia amploare şi avansează cu un ritm accelerat, în special în ultimele trei decenii. Acest fenomen se manifestă practic pe întreaga perioadă a anului, mai puţin toamna.

 

Condiţii climaterice precum cele înregistrate în anii 2007 şi 2012 ar putea deveni, către anii 2050-2080, o normă climatică, avîd consecinţe dezastruoase pentru agricultură, sănătatea umană şi economia naţională.

 

Dat fiind faptul că efectele schimbării climei sunt inevitabile, ţările trebuie să întreprindă măsuri pentru a se proteja de la eventualele distrugeri şi pagube care pot rezulta.

Situația actuală ne obligă să recunoaștem:

Rolul culturii şi al deprinderilor de viaţă.

 

Deciziile oamenilor nu întotdeauna se bazează pe eficienţă sau sănătatea mediului. Ei fac ceea ce au făcut strămoşii, prietenii sau vecinii săi sau ceea ce este la modă. Conducerea unei maşini cu motor mare sau motor mic, care consumă mai puţin combustibil, este subiectul unei alegeri. La selectarea maşinilor şi a electrocasnicilor, cît şi a metodelor de încălzire a locuinţelor, fiinţele umane nu întotdeauna se gîndesc despre schimbarea climei. Şi atunci cînd mii de oameni fac alegeri care agravează problema schimbării climei, efectele pot fi semnificative. Stilurile de viaţă care implică utilizarea automobilelor, contribuie semnificativ la încălzirea globală.

Rolul arborilor - „absororbanţi” ai carbonului

 

Copacii şi alte plante verzi, care utilizează doar lumina solară pentru generarea energiei, folosesc carbonul din atmosferă, eliminând oxigen, stocînd carbonul într-un mod sigur şi util. Oricare sceptic cu privire la utilizarea energiei solare trebuie să atragă atenţie la miracolul din preajmă, care este fotosinteza. Pădurile, care oferă omenirii tot felul de beneficii subestimate, pot fi aliaţii principali în bătălia împotriva schimbărilor climatice şi încălzirea globală ... numai dacă fiinţele umane vor recurge la plantarea şi nu distrugerea acestora.

 

Despădurirea, care are loc în toată lumea, este cu efect distrugător dublu: reduce numărul de copaci care au capacitatea de a recupera bioxidul de carbon produs de activităţile umane pe de o parte, şi degajă în atmosferă carbonul care se conţine în copacii defrişaţi, pe de altă parte.

 

 

 

Importanța schimbării practicilor agricole

Carbonul stocat în solurile agricole poate fi conservat prin trecerea la tehnici fără prelucrarea terenurilor sau cu prelucrare limitată a terenurilor, care încetineşte rata de descompunere a materiei organice din sol.

 

Utilizarea mai eficientă a fertilizanţilor de azot poate reduce emisiile de oxid de azot – un gaz cu puternic efect de seră.

Necesitatea adaptării şi planificării

 

Prevenirea presupune predominarea instinctelor naturii umane. Este dificil de a lua măsuri costisitoare şi dureroase, cînd omenirea nu ştie la sigur ce, unde şi cît de grav urmează să se întâmple. De exemplu, în cazul construcţiei digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor, în numeroase cazuri oamenii trebuie să fie mutaţi din luncile inundabile, dar întrebarea este cît de înalte trebuie să fie digurile şi unde trebuie sa fie mutaţi oamenii?

 

În cest context, reiterăm că prin Hotărîrea Guvernului nr.1009 din 10 decembrie 2014 este aprobată Strategia Republicii Moldovade adpatare la schimbarea climei pînă în anul 2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia.

 

 

Reieșind din cele menționate supra, concluzionăm importanța aplicării măsurilor de atenuare a efectelor schimbării climei și adaptarea la ele.