Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

În Reţeaua Mondială a Rezervaţiilor Biosferei au fost incluse 18 situri noi din 12 ţări

Published on: Tue, 06/25/2019 - 14:52
Press Release Type: 

Consiliul Internațional de Coordonare al Programului UNESCO „Omul și Biosfera" a adăugat 18 noi situri la Rețeaua Mondială a Rezervațiilor Biosferei, în cadrul reuniunii sale din Paris, desfășurată în perioada 17-21 iunie 2019. Acum, în 124 de țări există 701 astfel de situri.

 

Programul ,,Omul și Biosfera” a fost fondat de UNESCO la începutul anilor 1970 și este un proiect științific interguvernamental care vizează optimizarea interacțiunii dintre om și natură.

 

Astfel, în cadrul reuniunii menționate, pentru prima dată, o rezervaţie a biosferei a fost desemnată în Regatul Eswatini, în zona munţilor Lubombo, între Mozambic şi Africa de Sud. Acest sit găzduieşte ecosisteme de păduri, zone umede şi de savană şi 88 de specii de mamifere, între care rinocerul alb sau leopardul african.

 

Trei situri au fost recunoscute în Spania (Aldo Turia, La Siveria şi Valle del Cabriel), două în Italia (Po Grande şi Alpii Iulieni) şi două în Suedia (Vindelälven-Juhtatdahka, pe cercul arctic, şi Voxnadalen în centrul ţării).

 

Înscrierea rezervaţiei Nordhordland din vestul Norvegiei, care include atât zone marine cât şi terestre, marchează întoarcerea Norvegiei la programul ONU, la 22 de ani după retragerea singurului său sit, rezervaţia biosferei din nord-estul Salvard.

 

În Asia, au fost desemnate cinci astfel de situri: două în Coreea (Gangwon şi râul Imjin din Yeoncheon), două în Indonezia (Saleh-Moyo-Tambora şi Togian Tojo Una-Una), şi unul în Japonia (situl Kobushi care cuprinde majoritatea Munţilor Kanto).

 

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură a anunţat de asemenea extinderea a opt rezervaţii existente ale biosferei, dintre care trei în Spania şi două în Chile.

 

Rezervațiile biosferei sunt arii protejate destinate reconcilierii între conservarea biodiversității și activitatea umană prin utilizarea durabilă a resurselor naturale. Obiectivele principale fiind generarea și aplicarea practicilor inovatoare de dezvoltare durabilă, facilitarea schimbului de cunoștințe, efectuarea cercetărilor științifice și îmbunătățirea vieții populației locale.

 

Prima Rezervaţie a Biosferei din Republica Moldova, ,,Prutul de Jos”, a fost înscrisă în Rețeaua Mondială  a Rezervațiilor Biosferei în cadrul reuniunii Consiliului Internațional de Coordonare al Programului UNESCO „Omul şi biosfera” din Palembang (Indonezia), desfășurată în perioada 23-28 iulie 2018.

 

Rezervația biosferei ,,Prutul de Jos” a fost creată în scopul reducerii pierderilor de biodiversitate, menținerea și îmbunătățirea calității serviciilor ecosistemice, menținerea diversității genetice a plantelor și promovarea agriculturii ecologice, restabilirea pădurilor, pășunilor, luncilor, conservarea resurselor de apă,  îmbunătățirea nivelului de trai al populației, prin crearea de noi locuri de muncă, modernizarea infrastructurii și dezvoltarea socio-economică a regiunii..

 

Prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte într-un spaţiu relativ restrîns, ,,Prutul de Jos" constituie un adevărat muzeu al biodiversităţii, o bancă naturală de gene de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal.

 

Lacul Beleu, principala componentă geografică a Rezervaţiei, este un relict al limanului Dunărean de apă dulce format în urma transgresiilor apelor maritime, ce alcătuiau pe vremuri împreună cu lacul Brateş (România) un liman foarte însemnat al râului Prut. Lăţimea lacului - 2 km. Lungimea - 5 km. Adâncimea medie - 0,5 - 1,5m, adâncimea maximă - 4,2m.

 

 În prezent, acestui complex acvatic îi sunt caracteristice peste 27 specii de peşti. Importanţa lacului constă în crearea de condiţii favorabile de reproducere pentru aproape 18 specii de peşti, care apoi se întorc în apele râului.  Varietatea ihtiofaunei este determinată de cea a rîului Prut şi fluviului  Dunărea. Dintre speciile întîlnite, putem menţiona: plătica (Abramis brama), babuşca (Rutilus rutilus), crapul (Cyprinus carpio), şalăul (Lucioperca lucioperca), somnul (Silurus glanis), rizeavca ( Alosa kessleri pontica), biban soare (Lepomis gibbosus), ştiuca (Esox lucius) şi specii care au fost incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova: lostriţa (Hucho hucho), ţigănuşul (Umbra krameri), văduviţa (Leuciscus idus), pietrar (Zingel zingel).

 

Lumea păsărilor ,,Prutului de Jos" este reprezentată de peste 196 de specii, dintre care 45 sunt specii incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova și luate sub protecție pe plan internațional.

 

Pe acvatoria lacului, în dependenţă de perioada anului, pot fi observate păsări precum:  egrete, cormorani, ţigănuşi, pescăruşi, raţe, gîşte, lebede, chire de baltă, corcodei, lişiţe, nagîţi, stîrci, precum şi coloniile de sute sau chiar mii de pelicani.

 

Pe partea stângă a lacului Beleu se află lacul Robu, lacuri amintite în ,,Dicţionarul Statistic al Basarabiei", anul 1902.  În perimetrul acestuia cresc peste 10 exemplare de nufăr alb, numesroase specii de plante acvatice şi de luncă inundabilă. În perioada de iarnă, pe ochiurile de apă sunt prezente exemplarele de pescăruşi, lebede cu pui, raţe şi cormorani.

 

 Pe teritoriul Rezervaţiei se întîlnesc 7 specii de reptile sau 50 % din numărul total de specii din Republică. Dintre speciile rare: broasca ţestoasă de baltă (Emys orbicularis) şi şarpele cu abdomen galben (Coluber jugularis). Amfibienii sunt reprezentaţi de 9 specii, specia rară- broasca brună de cîmp (Pelobates fuscus).