1. Care este practica de preluare a probelor de apă din Nistru în teritoriile raioanelor Rezina-Orhei.

2. Ce au demonstrat analizele acestor probe în perioada anilor 2018-2019 în ce priveşte principalele surse de poluare?

3. Cât de îngrijorătoare este starea apei din Nistru în ce priveşte scăldatul populaţiei, dar şi a consumului peştelui din acest râu?

Cu referire la practica de prelevare a probelor pe tronsonul de Nistru, aferent teritoriului raioanelor Rezina-Orhei, Vă informăm, că conform Legii Apelor nr.272 din 23.12.2011 și Regulamentelor-parte a acestei legi,  supravegherea sistematică a apei, se realizează în conformitate cu tipul de monitoring stabilit pentru rîul dat, respectiv și periodicitatea de prelevare a probelor de apă.

Ca rezultat al celor menționate, în anul  2018, pe tronsonul r. Nistru, aferent teritoriului raioanelor Rezina-Orhei, au fost prelevate  probe de apă trimestrial (adică 4 ori/an), în acord cu tipul de monitoring de supraveghere, în secțiunile or. Rezina, în coada bazinului de acumulare Dubăsari și s. Ustia, în aval de barajul de acumulare și nodul hidrotehnic al barajului Dubăsari.  

În baza evaluării rezultatelor analizelor de laborator, s-a stabilit, că majoritatea poluanților identificați, nu depășesc valorile admise a concentrației maxime admisibile pentru clasele de calitate stabilite și se încadrează în clasele de calitate I-II, adică (bună și foarte bună), cu excepția nitraților, care pe parcursul perioadei de evaluare, s-au încadrat în clasa III de calitate, adică (poluată moderat).

 În anul 2019, în secțiunile menționate  au fost prelevate a  cîte 2 probe de apă (în luna iulie și luna octombrie) și în baza celor 2 runde de prelevări, s-a evidențiat că, schimbări semnificative a calității apei comparativ cu anul 2018, n-au fost atestate și, la fel, majoritatea poluanților identificați, nu depășesc  valorile admise a concentrației maxime admisibile pentru clasele de calitate stabilite și se încadrează în clasele de calitate  I-II, adică (bună și foarte bună). 

Astfel, calitatea apei r. Nistru, indică că nu există alterări (sau există alterări minore) ale valorilor fizico-chimice şi biologice de calitate. Concentraţiile poluanţilor sintetici nu influenţează funcţionarea ecosistemelor acvatice şi nu aduc prejudicii sănătăţii umane și mediului acvatic. Apele din aceste clase sînt destinate pentru toate tipurile de folosinţă.

 Comparativ cu alte rîuri și rîulețe din cadrul rețelei hidrografice a Republicii Moldova, r. Nistru își mai păstrează capacitatea de autoepurare, datorită debitului său de apă semnificativ și corespunzător, starea calității apei, nu prezintă astăzi îngrijorare, nici pentru consumul peștelui din acest rîu și nici pentru scăldatul populației. Amintim că, instituția responsabilă la nivel national de monitorizarea calității apelor de suprafață după indicatorii microbiologici, virusologici și agenți patogeni este Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Cît privește principalele surse de poluare, care pot afecta calitatea apei rîului Nistru pe tronsonul menționat, la fel și în continuare rămîne a fi impactul localităților amplasate în preajma rîului, apele uzate și comunale ale localităților, care nu sunt tratate și sunt deversate direct în rîu, utilizarea poluanților organici persistenți în agricultură în lupta contra dăunătorilor culturilor agricole, precum și multitudinea de deșeuri și gunoiști, amplasate în lunca rîului și pe afluenții acestuia, care și au cea mai mare contribuție la poluarea rîului Nistru. Amintim că, instituția responsabilă la nivel național de controlul și monitorizarea surselor de poluare este Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

Informația grafică și tabelară a valorilor minime, medii și maxime pentru  secțiunile or. Rezina și s. Ustia, care confimă cele descrise.