Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția de Mediu

A A A

17 iunie - Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei

Published on: Mon, 06/17/2019 - 13:34
Press Release Type: 

Ziua de 17 iunie 1994 a fost declarată Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia A / RES / 49/115, adoptată în decembrie 1994 - singurul acord internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic care leagă mediul şi dezvoltarea de gestionarea durabilă a terenurilor.

 

La data de 24 decembrie 1998 prin Hotărîrea Parlamentului nr. 257 – XIV Republica Moldova a aderat la Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificării (UNCCD).

 

Ziua mondială de combatere a deşertificării şi secetei este marcată în fiecare an în vederea promovării eforturilor internaţionale de combatere a deşertificării şi pentru conştientizarea publică.

 

În anul 2019 are loc cea de-a 25-a aniversare a UNCCD şi a Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei. Campania aniversară se desfăşoară sub sloganul ,Hai să creștem viitorul împreună”, iar manifestările sunt găzduite de guvernul turc, în 17 iunie, la Ankara.

 

De asemenea, marcarea acestei zile este un prilej pentru a reaminti tuturor că neutralizarea degradării terenurilor este realizabilă prin rezolvarea problemelor, implicarea puternică a comunităţii şi cooperarea la toate nivelurile.

 

Dat fiind că dinamica terenului, a climei şi a biodiversităţii este strîns legată, UNCCD colaborează îndeaproape cu celelalte două convenţii de la Rio; Convenţia privind diversitatea biologică (CBD) şi Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC), pentru a răspunde acestor provocări complexe printr-o abordare integrată şi o utilizare cît mai bună a resurselor naturale.

 

Deşertificarea este un fenomen care se situează printre cele mai mari provocări ecologice ale timpului nostru. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor nu au auzit de ea sau nu o înţeleg.

 

Deşi deşertificarea poate include acoperirea pămîntului de către dune de nisip, aceasta nu se referă la avansarea deşerturilor. Dimpotrivă, degradarea persistentă a ecosistemelor uscate are loc în urma activităţilor umane care includ agricultura nesustenabilă, exploatarea minieră, supraîncălzirea terenurilor şi schimbările climatice.

 

Deşertificarea este o problemă globală, cu implicaţii serioase la nivel mondial în ceea ce priveşte biodiversitatea, securitatea ecologică, eradicarea sărăciei, stabilitatea socio-economică şi dezvoltarea durabilă.

 

Deșertificarea are loc atunci cînd pătura vegetală formată din copaci și din plante, care stabilizează solul este îndepărtată. Aceasta are loc atunci când arbori și arbuști sunt tăiați pentru folosirea lemnului și pentru foc, sau cînd se pregătesc terenuri pentru cultivare.

 

De asemenea, pășunatul duce la erodarea solului. Exploatările agricole intensive epuizează substanțele nutritive din sol.

 

Vîntul și eroziunea apei agravează starea terenurilor, transportă departe de sol masa vegetală și lasă în urmă un amestec extrem de infertilă praf și nisip. Combinația acestor factori transformă un teren degradat în deșert.

Zonele uscate sunt deja fragile. Pe măsură ce devin degradate, impactul asupra oamenilor, animalelor şi mediului poate fi devastator.

 

Problema deșertificării și secetei este foarte actuală şi pentru Rrepublica Moldova.

 

Exploatarea terenurilor agricole peste limitele admisibile a fondului funciar, defrişarea pădurilor şi desţelenirea stepelor, parcelarea excesivă a terenurilor agricole în rezultatul privatizării, folosirea tehnologiilor dăunătoare din punct de vedere ecologic au condus la reducerea considerabilă a productivităţii şi au avut un impact distructiv asupra solului.

 

În Republica Moldova procesele de degradare a solurilor şi deşertificare sînt condiţionate atît de condiţiile naturale cît şi de factorii antropici. Din condiţiile naturale se evidenţiază fenomenele climatice (ploile torenţiale, perioadele frecvente de uscăciune şi secetă, vînturile puternice), relieful accidentat, litogeneza şi compoziţia rocilor de la suprafaţa terestră.

 

În prezent, pe teritoriul republicii circa 40% din terenurile agricole au soluri erodate de diferite grade: slab erodate – 23,2%, moderat – erodate – 11,7 şi puternic erodate – 4,9%. În fiecare an suprafaţa terenurilor erodate creşte în medie cu 0,9%, iar pierderile anuale de sol fertil sînt estimate la 26 milioane tone. Bilanţul humusului este profund deficitar, rezervele de humus se micşorează anual cu circa 1t/ha, elementele nutritive cu 180 – 200 kg/ha. Se intensifică procesele negative, care conduc la degradarea însuşirilor fizice şi chimice ale solurilor (destructurarea, tasarea, salinizarea, soloneţizarea, dehumificarea).

 

Secetele pot fi considerate cele mai complexe fenomene climatice, deoarece la declanşarea lor participă mai mulţi factori şi anume: precipitaţiile atmosferice, rezerva de apă din sol accesibilă plantei, umezeala şi temperatura aerului, evapotranspiraţia, viteza vîntului etc., aceştia fiind principalii parametri climatici care definesc starea timpului uscat sau secetos.

 

Ca fenomen meteorologic complex seceta se caracterizează, în general prin absenţa precipitaţiilor, ca şi prin creşterea evapotranspiraţiei potenţiale.

 

Se poate vorbi astfel despre secete de iarnă, de primăvară, vară, toamnă cu consecinţe diferenţiate, în raport cu faza de dezvoltare a culturilor.

 

Deşi secetele se pot înregistra pe parcursul întregului an, în țara noastră cele mai numeroase se produc la sfîrşitul verii şi începutul toamnei.

 

Consecinţele secetei sînt determinate atît de gradul intensităţii, duratei, cît şi de suprafaţa afectată. Secetele ce cuprind o suprafaţă de pînă la 10% din teritoriul Republicii Moldova au fost evaluate drept locale; 11-20% se consideră – vaste; 21-30% – foarte vaste; 31-50% – extreme, iar mai sus de 50% le apreciază ca secete catastrofale, deoarece cauzează pierderi mari economiei naţionale .

 

În acest context, Agenția de Mediu îndemnă toți cetățenii la respectarea cerinţelor ecologice faţă de planificarea, proiectarea, amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a obiectelor, edificiilor şi amenajărilor care influenţează starea terenurilor, precum și la diminuarea impactului negativ asupra terenurilor agricole.

 

Sloganul ,,Hai să creștem viitorul împreună” ne conștientizează de importanța consolidării capacităților și puterilor pentru combaterea deșertificării și secetei, utilizînd și valorificînd terenurile conform principiilor dezvoltării durabile.